Am întâlnit în această campanie 𝐨𝐚𝐦𝐞𝐧𝐢 care îmi 𝐫𝐞𝐩𝐫𝐨ş𝐚𝐮 faptul că Ludovic Orban a avut 𝗼𝗰𝗮𝘇𝗶𝗮 să 𝗱𝗲𝗺𝗼𝗻𝘀𝘁𝗿𝗲𝘇𝗲 când a fost 𝗽𝗿𝗲𝗺𝗶𝗲𝗿, dar “nu a făcut nimic”.

𝐑𝐞𝐚𝐥𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 este că 𝗟𝘂𝗱𝗼𝘃𝗶𝗰 𝗢𝗿𝗯𝗮𝗻 a făcut foarte 𝗺𝘂𝗹𝘁𝗲 𝗹𝘂𝗰𝗿𝘂𝗿𝗶 în scurtul său mandat de 1 an şi 1 lună, dar 𝗮 𝗳𝗼𝘀𝘁 ț𝗶𝗻𝘁𝗮 unor 𝗰𝗮𝗺𝗽𝗮𝗻𝗶𝗶 𝗺𝗮𝘀𝗶𝘃𝗲 de denigrare. Minciuni atent construite, manipulări și deformări ale adevărului au fost folosite pentru a-i distruge imaginea și a diminua importanța realizărilor sale. 

Pentru 𝐜𝐢𝐧𝐞 𝐝𝐨𝐫𝐞ş𝐭𝐞 să se 𝐢𝐧𝐟𝐨𝐫𝐦𝐞𝐳𝐞 corect, 𝐚𝐝𝐞𝐯ă𝐫𝐮𝐥 rămâne 𝐚𝐜𝐜𝐞𝐬𝐢𝐛𝐢𝐥, iar eu o să ajut cu câteva informaţii pe care ulterior le puteţi căuta singuri pentru a le 𝐯𝐞𝐫𝐢𝐟𝐢𝐜𝐚. 

𝐆𝐮𝐯𝐞𝐫𝐧𝐮𝐥 𝐎𝐫𝐛𝐚𝐧 a fost învestit prin votul Parlamentului pe data de 𝟏𝟒 𝐧𝐨𝐢𝐞𝐦𝐛𝐫𝐢𝐞 𝟐𝟎𝟏𝟗 şi a fost demis prin moţiune de cenzură după mai puţin de 𝟑 𝐥𝐮𝐧𝐢 de zile, pe data de 𝟓 𝐟𝐞𝐛𝐫𝐮𝐚𝐫𝐢𝐞 𝟐𝟎𝟐𝟎. 

Moţiunea de cenzură a fost depusă de 𝐏𝐒𝐃 ca urmare a angajării răspunderii Guvernului Orban pe un proiect legislativ ce prevedea 𝐚𝐥𝐞𝐠𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐝𝐞𝐦𝐨𝐜𝐫𝐚𝐭𝐢𝐜ă a primarilor cu 𝟓𝟎%+𝟏 din totalul voturilor exprimate, cunoscut și ca "𝐚𝐥𝐞𝐠𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐩𝐫𝐢𝐦𝐚𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫 î𝐧 𝐝𝐨𝐮ă 𝐭𝐮𝐫𝐮𝐫𝐢".

Pe data de 𝟐𝟔 𝐟𝐞𝐛𝐫𝐮𝐚𝐫𝐢𝐞, România a înregistrat 𝐩𝐫𝐢𝐦𝐮𝐥 𝐜𝐚𝐳 de Covid-19. 

Pe fondul izbucnirii crizei de coronavirus, 𝐧𝐢𝐜𝐢𝐮𝐧 𝐚𝐥𝐭 𝐩𝐚𝐫𝐭𝐢𝐝 nu a dorit să intre la guvernare alături de PNL. Astfel că 𝐆𝐮𝐯𝐞𝐫𝐧𝐮𝐥 𝐎𝐫𝐛𝐚𝐧 a fost reînvestit pe data de 𝟏𝟒 𝐦𝐚𝐫𝐭𝐢𝐞 𝟐𝟎𝟐𝟎, de către Parlament, exact în aceeaşi formulă, 𝐜𝐮 𝐭𝐨𝐭 𝐜𝐮 𝐯𝐨𝐭𝐮𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐏𝐒𝐃-𝐮𝐥𝐮𝐢 care depusese moţiunea de cenzură cu lună înainte.

𝐆𝐮𝐯𝐞𝐫𝐧𝐮𝐥 𝐎𝐫𝐛𝐚𝐧 𝟐 a condus ţara timp de 𝟗 𝐥𝐮𝐧𝐢 printr-o perioadă descrisă astfel:

𝐁𝐚𝐧𝐜𝐚 𝐌𝐨𝐧𝐝𝐢𝐚𝐥ă: “Cea mai răspândită criză economică din ultimii 150 de ani”.

𝐎𝐂𝐃𝐄: “Cea mai gravă recesiune mondială din ultimul secol”.

𝐎𝐍𝐔: “Cea mai mare provocare de la al Doilea Război Mondial”.

𝐎𝐌𝐒: “Cea mai gravă criză de sănătate publică din ultimul secol”.

𝐌ă𝐬𝐮𝐫𝐢𝐥𝐞 Guvernului Orban sau răspunsul la întrebarea “𝗰𝗲 𝗮 𝗳ă𝗰𝘂𝘁?”:

１.Prima diferenţă vizibilă dintre Guvernul Orban şi Guvernul Dăncilă a fost 𝐬𝐜ă𝐝𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐧𝐮𝐦ă𝐫𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐝𝐞 𝐦𝐢𝐧𝐢ş𝐭𝐫𝐢 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝟐𝟖 𝐥𝐚 𝟏𝟔. 

    𝐑𝐞𝐝𝐮𝐜𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐜𝐮 𝟓𝟎% a numărului de posturi din cabinetele demnitarilor (miniştri, secretari şi subsecretari de stat).

２.Pe 18 martie 2020, la 4 zile de la reînvestire, Guvernul Orban a adoptat o OUG pentru 𝐩𝐫𝐞𝐥𝐮𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐩𝐥ăţ𝐢𝐢 ş𝐨𝐦𝐚𝐣𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐭𝐞𝐡𝐧𝐢𝐜 de către stat cu scopul de a sprijini angajații și angajatorii afectați de blocajul economic cauzat de pandemie. 

   𝟏,𝟒 𝐦𝐢𝐥𝐢𝐨𝐚𝐧𝐞 𝐝𝐞 𝐚𝐧𝐠𝐚𝐣𝐚ţ𝐢 au fost trimişi acasă de către angajatori, iar 𝐆𝐮𝐯𝐞𝐫𝐧𝐮𝐥 𝐥𝐞-𝐚 𝐩𝐥ă𝐭𝐢𝐭 𝟕𝟓% 𝐝𝐢𝐧 𝐬𝐚𝐥𝐚𝐫𝐢𝐮. 

   Măsura 𝐚 𝐩𝐫𝐞𝐯𝐞𝐧𝐢𝐭 𝐜𝐨𝐧𝐜𝐞𝐝𝐢𝐞𝐫𝐢 𝐦𝐚𝐬𝐢𝐯𝐞, permițând angajatorilor să-și 𝐩ă𝐬𝐭𝐫𝐞𝐳𝐞 𝐩𝐞𝐫𝐬𝐨𝐧𝐚𝐥𝐮𝐥 chiar dacă au avut o prăbuşire a activităţii economice. 

   Prin 𝐦𝐞𝐧ț𝐢𝐧𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐟𝐨𝐫ț𝐞𝐢 𝐝𝐞 𝐦𝐮𝐧𝐜ă active, s-a asigurat o 𝐫𝐞𝐥𝐮𝐚𝐫𝐞 𝐫𝐚𝐩𝐢𝐝ă a activităților economice după ce situaţia economică globală s-a îmbunătăţit uşor. 

   Aproape 𝟐 𝐦𝐢𝐥𝐢𝐚𝐫𝐝𝐞 𝐝𝐞 𝐥𝐞𝐢 a plătit Guvernul, în anul 2020, pentru ş𝐨𝐦𝐚𝐣𝐮𝐥 𝐭𝐞𝐡𝐧𝐢𝐜.

３.Guvernul a plătit 𝟒𝟏.𝟓% din salariul angajaţilor care ȋşi 𝐫𝐞𝐥𝐮𝐚𝐮 𝐚𝐜𝐭𝐢𝐯𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 revenind din şomaj tehnic. O măsură menită să î𝐧𝐜𝐮𝐫𝐚𝐣𝐞𝐳𝐞 şi să 𝐬𝐩𝐫𝐢𝐣𝐢𝐧𝐞 angajatorii să reia activitățile economice. 

    Pentru 𝟔𝟑𝟓.𝟐𝟖𝟏 𝐚𝐧𝐠𝐚𝐣𝐚ţ𝐢 a fost plătit acest stimulent de reluare a activităţii.

    𝐃𝐚𝐭𝐨𝐫𝐢𝐭ă acestor măsuri de sprijin, deşi pare de necrezut, ş𝐨𝐦𝐚𝐣𝐮𝐥 în perioada Guvernului Orban, ȋn plină pandemie, 𝐚 𝐬𝐜ă𝐳𝐮𝐭, în total contrast faţă de majoritatea ţărilor lumii unde angajaţii erau concediaţi cu milioanele. 

４.Pentru 𝐚 𝐬𝐩𝐫𝐢𝐣𝐢𝐧𝐢 𝐩ă𝐫𝐢𝐧ţ𝐢𝐢 afectaţi de trecerea temporară la învăţământul online, 𝐆𝐮𝐯𝐞𝐫𝐧𝐮𝐥 𝐚 𝐩𝐥ă𝐭𝐢𝐭 𝐳𝐢𝐥𝐞𝐥𝐞 𝐥𝐢𝐛𝐞𝐫𝐞 ale unuia dintre părinţi, dacă erau nevoiţi să stea acasă cu copiii lor de până la 𝟏𝟐 𝐚𝐧𝐢 sau cu 𝐜𝐨𝐩𝐢𝐢𝐢 𝐜𝐮 𝐝𝐢𝐳𝐚𝐛𝐢𝐥𝐢𝐭ăţ𝐢 în vârstă de până la 𝟐𝟔 𝐝𝐞 𝐚𝐧𝐢.  

   Peste 𝟐𝟎.𝟎𝟎𝟎 𝐩ă𝐫𝐢𝐧ț𝐢 au beneficiat de această măsură. Au putut să 𝐬𝐭𝐞𝐚 𝐚𝐜𝐚𝐬ă 𝐜𝐮 𝐜𝐨𝐩𝐢𝐢𝐢 şi nici nu şi-au pierdut locurile de muncă, nici nu au simţit o scădere a veniturilor. 

  𝟖𝟎 𝐝𝐞 𝐦𝐢𝐥𝐢𝐨𝐚𝐧𝐞 de lei pe lună a plătit Guvernul pentru această măsură. 

５.La o lună de la reinvestire, în aprilie 2020, lansează 𝐈𝐌𝐌 𝐈𝐧𝐯𝐞𝐬𝐭, primul program economic de 𝐫ă𝐬𝐩𝐮𝐧𝐬 𝐥𝐚 𝐞𝐟𝐞𝐜𝐭𝐞𝐥𝐞 𝐩𝐚𝐧𝐝𝐞𝐦𝐢𝐞𝐢. Întreprinderile mici și mijlocii (𝐈𝐌𝐌-𝐮𝐫𝐢𝐥𝐞), primeau 𝐚𝐜𝐜𝐞𝐬 𝐟𝐚𝐜𝐢𝐥 ş𝐢 𝐢𝐞𝐟𝐭𝐢𝐧 la finanțările necesare pentru 𝐚𝐬𝐢𝐠𝐮𝐫𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐜𝐚𝐩𝐢𝐭𝐚𝐥𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐝𝐞 𝐥𝐮𝐜𝐫𝐮 ș𝐢 𝐚𝐥 𝐢𝐧𝐯𝐞𝐬𝐭𝐢ț𝐢𝐢𝐥𝐨𝐫. 

    Ministerul Finanţelor 𝐠𝐚𝐫𝐚𝐧𝐭𝐚 𝟗𝟎% din valoarea creditelor acordate de instituțiile financiare partenere, iar firmele primeau credite cu 𝐝𝐨𝐛â𝐧𝐝ă ş𝐢 𝐜𝐨𝐦𝐢𝐬𝐢𝐨𝐚𝐧𝐞 𝐬𝐮𝐛𝐯𝐞𝐧ț𝐢𝐨𝐧𝐚𝐭𝐞 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐠𝐫𝐚𝐥 pentru o perioadă de până la 12 luni. 

    𝐑𝐞𝐳𝐮𝐥𝐭𝐚𝐭𝐞: în anul 2020, peste 𝟐𝟓.𝟎𝟎𝟎 𝐝𝐞 𝐈𝐌𝐌-𝐮𝐫𝐢 au accesat finanţări valoare de peste 𝟏𝟓 𝐦𝐢𝐥𝐢𝐚𝐫𝐝𝐞 de lei. 𝐏𝐥𝐚𝐟𝐨𝐧𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐠𝐚𝐫𝐚𝐧𝐭𝐚𝐫𝐞 al statului a fost de 𝟐𝟎 𝐝𝐞 𝐦𝐢𝐥𝐢𝐚𝐫𝐝𝐞 de lei, iar 𝟑𝟎𝟎 𝐝𝐞 𝐦𝐢𝐥𝐢𝐨𝐚𝐧𝐞 au fost alocate pentru 𝐬𝐮𝐛𝐯𝐞𝐧ţ𝐢𝐨𝐧𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐝𝐨𝐛â𝐧𝐳𝐢𝐢 creditelor. 

６.Un alt rezultat al măsurilor de protecţie luate de Guvernul Orban a fost 𝐜𝐫𝐞ş𝐭𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐜𝐮 𝟔% 𝐚 𝐬𝐚𝐥𝐚𝐫𝐢𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐦𝐞𝐝𝐢𝐮 net. 

   In plină criză sanitară şi economică globală, în 𝐑𝐨𝐦â𝐧𝐢𝐚, salariul mediu net crescuse cu 𝟏𝟓𝟔 𝐝𝐞 𝐥𝐞𝐢 faţă de anul 2019. 

   𝐒𝐚𝐥𝐚𝐫𝐢𝐮𝐥 𝐦𝐞𝐝𝐢𝐮 nu creşte din pix, ci reflectă 𝐝𝐢𝐧𝐚𝐦𝐢𝐜𝐚 𝐫𝐞𝐚𝐥ă a economiei.

Vă rog pe toţi cei care aveţi răbdare să citiţi să 𝐯𝐞𝐫𝐢𝐟𝐢𝐜𝐚ţ𝐢 şi voi informaţia pentru că într-adevăr pare de necrezut. 

７.𝟑𝟐𝟏.𝟎𝟎𝟎 de români au beneficiat de 𝗮𝗺â𝗻𝗮𝗿𝗲𝗮 plăţii 𝗿𝗮𝘁𝗲𝗹𝗼𝗿 la credite pentru o perioadă de 𝟵 𝗹𝘂𝗻𝗶 𝗱𝗲 𝘇𝗶𝗹𝗲, în urmă unei Ordonanţe de Urgenţă adoptate de Guvernul Orban pe 𝟯𝟬 𝗺𝗮𝗿𝘁𝗶𝗲 𝟮𝟬𝟮𝟬. 

８.𝐓𝐞𝐫𝐦𝐞𝐧𝐮𝐥 pentru plata taxelor locale a fost 𝐩𝐫𝐞𝐥𝐮𝐧𝐠𝐢𝐭 de la 31 martie la 30 iunie 2020, oferind contribuabililor un 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐫𝐯𝐚𝐥 𝐬𝐮𝐩𝐥𝐢𝐦𝐞𝐧𝐭𝐚𝐫 pentru achitarea obligațiilor fiscale 𝐟ă𝐫ă 𝐩𝐞𝐧𝐚𝐥𝐢𝐭ăț𝐢.

９.Pe durata stării de urgență și ulterior,  𝗮𝘂 𝗳𝗼𝘀𝘁 𝘀𝘂𝘀𝗽𝗲𝗻𝗱𝗮𝘁𝗲 𝗺𝗮𝘀𝘂𝗿𝗶𝗹𝗲 𝗱𝗲 𝗲𝘅𝗲𝗰𝘂𝘁𝗮𝗿𝗲 𝘀𝗶𝗹𝗶𝘁𝗮 pentru creanțele bugetare, permițând contribuabililor să-și gestioneze mai eficient resursele financiare într-o perioadă dificilă.

１０.Sectorul 𝗛𝗢𝗥𝗘𝗖𝗔, puternic afectat de pandemie, a fost 𝘀𝗰𝘂𝘁𝗶𝘁 𝗱𝗲 𝗹𝗮 𝗽𝗹𝗮𝘁𝗮 𝗶𝗺𝗽𝗼𝘇𝗶𝘁𝘂𝗹𝘂𝗶 specific începând cu data de 1 aprilie 2020.

１１.Sectorul 𝗛𝗢𝗥𝗘𝗖𝗔 a beneficiat de o schemă de 𝗮𝗷𝘂𝘁𝗼𝗿 𝗱𝗲 𝘀𝘁𝗮𝘁 în valoare de 𝟮,𝟱 𝗺𝗶𝗹𝗶𝗮𝗿𝗱𝗲 𝗱𝗲 𝗹𝗲𝗶. 

      𝟴𝟯𝟬𝟬 𝗱𝗲 𝗳𝗶𝗿𝗺𝗲 din domeniul 𝗛𝗢𝗥𝗘𝗖𝗔, care au demonstrat că au avut o scădere a cifrei de afaceri de cel puțin 20% în anul 2020 față de anul 2019, au 𝐛𝐞𝐧𝐞𝐟𝐢𝐜𝐢𝐚𝐭 de sprijin financiar de la Guvern, într-un plafon maxim de 𝟖𝟎𝟎.𝟎𝟎𝟎 𝐝𝐞 𝐞𝐮𝐫𝐨 per unitate. 

１２.Guvernul Orban a acordat 𝐛𝐨𝐧𝐢𝐟𝐢𝐜𝐚ţ𝐢𝐢 𝐝𝐞 𝟏,𝟏 𝐦𝐢𝐥𝐢𝐚𝐫𝐝𝐞 de lei firmelor care 𝐫𝐞𝐮ş𝐞𝐚𝐮 să plătească 𝐥𝐚 𝐭𝐞𝐫𝐦𝐞𝐧 impozitul pe profit  şi a 𝐬𝐮𝐬𝐩𝐞𝐧𝐝𝐚𝐭 𝐩𝐞𝐧𝐚𝐥𝐢𝐭ăţ𝐢𝐥𝐞 pentru firmele care nu reuşeau să plătească la termen, până pe data de 25 octombrie 2020.

１３.Pentru a asigura lichidităţile necesare firmelor în perioada pandemiei, Guvernul Orban a făcut 𝐫𝐚𝐦𝐛𝐮𝐫𝐬ă𝐫𝐢 𝐚𝐜𝐜𝐞𝐥𝐞𝐫𝐚𝐭𝐞 𝐝𝐞 𝐓𝐕𝐀 î𝐧 𝐯𝐚𝐥𝐨𝐚𝐫𝐞 𝐝𝐞 𝟏𝟓 𝐦𝐢𝐥𝐢𝐚𝐫𝐝𝐞 𝐝𝐞 𝐥𝐞𝐢, 𝐜𝐮 𝟑,𝟐 𝐦𝐢𝐥𝐢𝐚𝐫𝐝𝐞 𝐦𝐚𝐢 𝐦𝐮𝐥𝐭 𝐝𝐞𝐜â𝐭 𝐫𝐚𝐦𝐛𝐮𝐫𝐬𝐚𝐬𝐞 𝐆𝐮𝐯𝐞𝐫𝐧𝐮𝐥 𝐃ă𝐧𝐜𝐢𝐥ă, când nu era nicio criză economică. 

１４.Tot pentru asigurarea lichidităţilor necesare firmelor, Guvernul Orban 𝐚 𝐝𝐞𝐜𝐨𝐧𝐭𝐚𝐭, în primele 7 luni din 2020, 𝐜𝐨𝐧𝐜𝐞𝐝𝐢𝐢 𝐦𝐞𝐝𝐢𝐜𝐚𝐥𝐞 î𝐧 𝐯𝐚𝐥𝐨𝐚𝐫𝐞 𝐝𝐞 𝟐,𝟒 𝐦𝐢𝐥𝐢𝐚𝐫𝐝𝐞 𝐝𝐞 𝐥𝐞𝐢 (𝐜𝐮 𝟔𝟎% 𝐦𝐚𝐢 𝐦𝐮𝐥𝐭 𝐝𝐞𝐜𝐚𝐭 𝐦𝐞𝐝𝐢𝐚 𝐚𝐧𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐩𝐫𝐞𝐜𝐞𝐝𝐞𝐧𝐭𝐢). 

         Ca să faceţi 𝐜𝐨𝐦𝐩𝐚𝐫𝐚ț𝐢𝐞, în anul 2019, sub guvernarea 𝐏𝐒𝐃, concediile medicale erau decontate cu î𝗻𝘁â𝗿𝘇𝗶𝗲𝗿𝗶 𝘂𝗿𝗶𝗮ş𝗲 de până la un an de zile. Guvernul 𝗗𝗮𝗻𝗰𝗶𝗹ă a decontat 𝗱𝗼𝗮𝗿 𝟭,𝟰 𝗺𝗶𝗹𝗶𝗮𝗿𝗱𝗲 pentru anul 2018 şi 𝟭,𝟲 𝗺𝗶𝗹𝗶𝗮𝗿𝗱𝗲 pentru 2019.

１５.𝟏,𝟐 𝐦𝐢𝐥𝐢𝐨𝐚𝐧𝐞 𝐝𝐞 𝐩𝐞𝐫𝐬𝐨𝐚𝐧𝐞 𝐯𝐮𝐥𝐧𝐞𝐫𝐚𝐛𝐢𝐥𝐞 au beneficiat de 𝐚𝐣𝐮𝐭𝐨𝐚𝐫𝐞 𝐬𝐚𝐧𝐢𝐭𝐚𝐫𝐞 ş𝐢 𝐚𝐥𝐢𝐦𝐞𝐧𝐭𝐚𝐫𝐞 î𝐧 𝐯𝐚𝐥𝐨𝐚𝐫𝐞 𝐝𝐞 𝟐𝟐𝟓 𝐝𝐞 𝐦𝐢𝐥𝐢𝐨𝐚𝐧𝐞 𝐝𝐞 𝐞𝐮𝐫𝐨, fonduri europene redirecţionate de urgenţă de la alte programe de finanţare. 

１６.Au fost oferite 𝐭𝐢𝐜𝐡𝐞𝐭𝐞 𝐝𝐞 𝐦𝐚𝐬ă î𝐧 𝐯𝐚𝐥𝐨𝐚𝐫𝐞 𝐝𝐞 𝟏𝟑𝟑 𝐝𝐞 𝐦𝐢𝐥𝐢𝐨𝐚𝐧𝐞 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝟐𝟗𝟎.𝟎𝟎𝟎 𝐝𝐞 𝐩𝐞𝐫𝐬𝐨𝐚𝐧𝐞 𝐜𝐮 𝐯â𝐫𝐬𝐭𝐚 𝐝𝐞 𝐩𝐞𝐬𝐭𝐞 𝟕𝟓 𝐝𝐞 𝐚𝐧𝐢.

１７.Într-o perioadă de contracţie economică severă, atât 𝐩𝐞𝐧𝐬𝐢𝐢𝐥𝐞, cât şi 𝐢𝐧𝐝𝐞𝐦𝐧𝐢𝐳𝐚ţ𝐢𝐢𝐥𝐞 𝐬𝐨𝐜𝐢𝐚𝐥𝐞, au fost 𝐦ă𝐫𝐢𝐭𝐞 𝐜𝐮 𝟏𝟒%, fiind considerată 𝐜𝐞𝐚 𝐦𝐚𝐢 𝐦𝐚𝐫𝐞 𝐦ă𝐫𝐢𝐫𝐞 a punctului de pensie din anul 𝟐𝟎𝟎𝟕 până în 𝟐𝟎𝟐𝟎. 

        Deşi 𝐏𝐒𝐃, cerea din 𝐨𝐩𝐨𝐳𝐢ţ𝐢𝐞 o mărire de 𝟒𝟎%, Guvernul Orban a apreciat că 𝟏𝟒% era procentul maxim care putea fi acordat fără a produce daune severe economiei şi aşa afectată de pandemie. 

        După 𝐫𝐞𝐯𝐞𝐧𝐢𝐫𝐞𝐚 𝐏𝐒𝐃 la guvernare în anul 2021, socialiştii 𝐧𝐮 𝐚𝐮 𝐦𝐚𝐢 𝐝𝐞𝐬𝐜𝐡𝐢𝐬 𝐝𝐢𝐬𝐜𝐮ţ𝐢𝐚 despre majorarea pensiilor cu 𝟒𝟎%.

１８.𝐀𝐥𝐨𝐜𝐚ţ𝐢𝐢𝐥𝐞 𝐚𝐮 𝐜𝐫𝐞𝐬𝐜𝐮𝐭 𝐜𝐮 𝟏𝟗% î𝐧 𝐚𝐧𝐮𝐥 𝟐𝟎𝟐𝟎. Tot din opoziţie, PSD solicita dublarea lor, dar când au venit la guvernare în 2021 au uitat rapid aceste cereri. 

１９.𝐈𝐧𝐟𝐥𝐚ţ𝐢𝐚 în Guvernarea Orban a 𝐬𝐜ă𝐳𝐮𝐭 𝐥𝐚 𝟐,𝟒𝟓%, faţă de 𝟑,𝟗% cât fusese în timpul 𝐆𝐮𝐯𝐞𝐫𝐧𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐃ă𝐧𝐜𝐢𝐥ă din 2019 sau faţă de 𝟏𝟎,𝟒% cât a fost în 2023, sub 𝐆𝐮𝐯𝐞𝐫𝐧𝐮𝐥 𝐂𝐢𝐨𝐥𝐚𝐜𝐮. 

２０.În anul 2020, an de contracţie economică globală, Guvernul Orban 𝐚 𝐚𝐥𝐨𝐜𝐚𝐭 𝐜𝐞𝐚 𝐦𝐚𝐢 𝐦𝐚𝐫𝐞 𝐬𝐮𝐦ă 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐢𝐧𝐯𝐞𝐬𝐭𝐢ţ𝐢𝐢 𝐝𝐢𝐧 𝐮𝐥𝐭𝐢𝐦𝐢𝐢 𝟏𝟎 𝐚𝐧𝐢. 

        𝐈𝐧𝐯𝐞𝐬𝐭𝐢ț𝐢𝐢𝐥𝐞 𝐩𝐮𝐛𝐥𝐢𝐜𝐞 𝐚𝐮 𝐚𝐭𝐢𝐧𝐬 𝐮𝐧 𝐧𝐢𝐯𝐞𝐥 𝐝𝐞 𝟓𝟑,𝟐 𝐦𝐢𝐥𝐢𝐚𝐫𝐝𝐞 𝐝𝐞 𝐥𝐞𝐢 ( 𝐜𝐮 𝟓𝟓% 𝐦𝐚𝐢 𝐦𝐮𝐥𝐭 𝐝𝐞𝐜𝐚𝐭 𝐚𝐧𝐢𝐢 𝐩𝐫𝐞𝐜𝐞𝐝𝐞𝐧𝐭𝐢), 𝐫𝐞𝐩𝐫𝐞𝐳𝐞𝐧𝐭â𝐧𝐝 𝐚𝐩𝐫𝐨𝐱𝐢𝐦𝐚𝐭𝐢𝐯 𝟓,𝟏% 𝐝𝐢𝐧 𝐏𝐈𝐁. 

        Ca să puteţi 𝐜𝐨𝐦𝐩𝐚𝐫𝐚, în anul 𝟐𝟎𝟏𝟖, un an de echilibru economic, Guvernul Dancilă a alocat doar 𝟑𝟒,𝟐 𝐦𝐢𝐥𝐢𝐚𝐫𝐝𝐞 𝐝𝐞 𝐥𝐞𝐢 pentru investiţii. 

２１.În anul 2020, în plină pandemie, 𝐬𝐞𝐜𝐭𝐨𝐫𝐮𝐥 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐭𝐫𝐮𝐜ţ𝐢𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐚 𝐜𝐫𝐞𝐬𝐜𝐮𝐭 𝐜𝐮 𝟏𝟎,𝟑% faţă de anul 2019, impulsionat de investiţiile publice masive făcute de Guvernul Orban. 

２２.Au fost alocate 𝟐𝟎𝟎 𝐝𝐞 𝐦𝐢𝐥𝐢𝐨𝐚𝐧𝐞 de euro pentru 𝐩𝐫𝐨𝐜𝐞𝐬𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐩𝐫𝐨𝐝𝐮𝐬𝐞𝐥𝐨𝐫 agricole în România. De asemenea, fermierii care 𝐩𝐫𝐨𝐜𝐞𝐬𝐚𝐮 𝐩𝐫𝐨𝐝𝐮𝐬𝐞𝐥𝐞 agricole beneficiau de o 𝐩𝐫𝐢𝐦ă 𝐝𝐞 𝟏𝟎% din valoarea produselor procesate.

２３.Ca să spulberăm şi 𝐦𝐢𝐭𝐮𝐥 î𝐦𝐩𝐫𝐮𝐦𝐮𝐭𝐮𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫, vă las următoarele date care pot fi 𝐯𝐞𝐫𝐢𝐟𝐢𝐜𝐚𝐭𝐞. 

    România s-a împrumutat în 𝐚𝐧𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐜𝐫𝐢𝐳ă 𝟐𝟎𝟐𝟎, pentru a acoperi prăbuşirea încasărilor bugetare, cu 𝟏𝟒𝟏 𝐝𝐞 𝐦𝐢𝐥𝐢𝐚𝐫𝐝𝐞 𝐝𝐞 𝐥𝐞𝐢, la 𝐜𝐞𝐥𝐞 𝐦𝐚𝐢 𝐦𝐢𝐜𝐢 𝐝𝐨𝐛â𝐧𝐳𝐢 𝐝𝐢𝐧 𝐢𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐞. 

     În 𝐚𝐧𝐮𝐥 𝟐𝟎𝟐𝟎, România s-a împrumutat pentru 𝐩𝐫𝐢𝐦𝐚 𝐝𝐚𝐭ă în istoria sa cu 𝐝𝐨𝐛â𝐧𝐝ă 𝐧𝐞𝐠𝐚𝐭𝐢𝐯ă de -0,11%. 

     Ca să puteţi face comparaţie, 𝐚𝐧𝐮𝐥 𝐭𝐫𝐞𝐜𝐮𝐭, Guvernul 𝐂𝐢𝐨𝐥𝐚𝐜𝐮 a împrumutat 𝟐𝟎𝟓 𝐦𝐢𝐥𝐢𝐚𝐫𝐝𝐞 𝐝𝐞 𝐥𝐞𝐢, la cele mai mari 𝐝𝐨𝐛â𝐧𝐳𝐢 din ultimii 20 de ani, 𝟔,𝟑𝟐% în august 2023 și la 𝟔,𝟖𝟗% în septembrie 2023. 

Aceasta a fost 𝐝𝐨𝐚𝐫 𝐨 𝐬𝐞𝐥𝐞𝐜ţ𝐢𝐞 pe care am făcut-o eu cu 𝗺ă𝘀𝘂𝗿𝗶𝗹𝗲 𝗱𝗲 𝘀𝗮𝗹𝘃𝗮𝗿𝗲 𝗮 𝗲𝗰𝗼𝗻𝗼𝗺𝗶𝗲𝗶 luate de 𝗚𝘂𝘃𝗲𝗿𝗻𝘂𝗹 𝗢𝗿𝗯𝗮𝗻 în anul 2020. Pe lângă acestea au fost multe alte măsuri de 𝗱𝗲𝗯𝗶𝗿𝗼𝗰𝗿𝗮𝘁𝗶𝘇𝗮𝗿𝗲, de 𝗲𝗳𝗶𝗰𝗶𝗲𝗻𝘁𝗶𝘇𝗮𝗿𝗲 sau de introducere a unor concepte noi, cum ar fi 𝗸𝘂𝗿𝘇𝗮𝗿𝗯𝗲𝗶𝘁. 

Eu sunt 𝐬𝐢𝐠𝐮𝐫 că, pe termen lung, 𝗶𝘀𝘁𝗼𝗿𝗶𝗮 𝘃𝗮 𝗰âş𝘁𝗶𝗴𝗮 𝗹𝘂𝗽𝘁𝗮 𝗰𝘂 𝗽𝗿𝗼𝗽𝗮𝗴𝗮𝗻𝗱𝗮 𝗱𝗲𝗻𝗶𝗴𝗿ă𝗿𝗶𝗶 şi va face 𝗱𝗿𝗲𝗽𝘁𝗮𝘁𝗲 guvernării lui 𝗟𝘂𝗱𝗼𝘃𝗶𝗰 𝗢𝗿𝗯𝗮𝗻 din acel an cu adevărat greu. Tindem să 𝘂𝗶𝘁ă𝗺 𝗿𝗮𝗽𝗶𝗱 lucrurile 𝗯𝘂𝗻𝗲 şi să le 𝗿𝗲ţ𝗶𝗻𝗲𝗺 mai mult pe cele care ne-au marcat 𝗻𝗲𝗴𝗮𝘁𝗶𝘃. 

Au fost şi multe greşeli, au fost şi multe restricţii prea dure, dar dacă stăm 𝐬ă 𝐚𝐩𝐫𝐞𝐜𝐢𝐞𝐦 𝐫𝐚ţ𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥, cine avea vreo experienţă anterioară în gestionarea unei asemenea situaţii de criză sanitară, economică şi socială 

Până la urmă, 𝐚 𝐟𝐨𝐬𝐭 𝐬𝐢𝐧𝐠𝐮𝐫𝐮𝐥 𝐜𝐚𝐫𝐞 ş𝐢-𝐚 𝐚𝐬𝐮𝐦𝐚𝐭 𝐠𝐮𝐯𝐞𝐫𝐧𝐚𝐫𝐞𝐚. Niciun alt partid nu a vrut să intre la guvernare alături de el şi 𝐥-𝐚𝐮 𝐯𝐨𝐭𝐚𝐭 𝐜𝐮 𝐝𝐨𝐮ă 𝐦â𝐢𝐧𝐢, aşteptând să îşi rupă gâtul. 

Chiar 𝐯ă 𝐫𝐨𝐠 pe toţi cei care aţi avut răbdare să citiţi până la final să 𝗰ă𝘂𝘁𝗮ţ𝗶 𝘀𝗶𝗻𝗴𝘂𝗿𝗶 toate aceste informaţii ca să puteţi dinstinge între 𝗮𝗱𝗲𝘃ă𝗿 ş𝗶 𝗽𝗿𝗼𝗽𝗮𝗴𝗮𝗻𝗱ă.