Daniela C. este o tânără născută pe malul stâng al Prutului, ȋn #Basarabia. Este inteligentă şi ȋşi construieşte o carieră frumoasă ȋn #Chişinău. Nu ȋşi doreşte să plece din Chişinău, dar şi-a dorit mult să fie cetăţean român cu acte ȋn regulă, “cetăţenia străbuneilor”, cum spune ea. Avea dreptul să o ceară prin procedura de redobândire atât pe linie maternă, cât şi pe linie paternă. “Stră-străbuneii pe linie maternă se trăgeau din dreapta Prutului, din #Galaţi, dar când a cerut cetăţeni a aplicat pe descendenţa tatălui deoarece mai avea rude ȋn familie, pe partea tatălui, care au primit cetăţenia română şi s-a gândit că va fi mai uşor de verificat dosarul de către Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie.”

Daniela a depus documentele pentru prima dată ȋn IULIE 2018. Conform Legii cetăţeniei române, “fixarea primului termen, la care Comisia va verifica îndeplinirea condițiilor necesare acordării sau redobândirii cetățeniei române se face ȋn cel mult 5 luni de la data înregistrării cererii”. Reţineţi, 5 LUNI.  

După 10 luni de la depunerea dosarului nu a primit absolut niciun mesaj, nimic. Termenul legal fusese deja depăşit cu 5 luni.  

Pe 24.05.2019, Daniela trimite un email catre Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie ȋn care ȋntreabă care este stadiul dosarului său. Nu a primit niciodată vreun răspuns la acel email.  

După ȋncă un an, ȋn iunie 2020, Daniela mai trimite un email ȋn care ȋntreabă acelaşi lucru, care este stadiul dosarului său. De data aceasta primeşte un răspuns standard ȋn care i se spune că dosarul său este ȋn curs de procesare şi trebuie să aştepte. 

La ȋnceputul anului 2021, Daniela transmite o cerere de urgentare a analizei dosarului, deoarece termenul legal fusese depăşit deja cu vreo doi ani. Primeşte drept răspuns o scrisoare prin care este anunţată că trebuie să facă mici modificări la dosarul depus. Mai exact, din actul de identitate al străbunicii paterne, un document foarte vechi, lipsea data exactă a naşterii. Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie din România solicita indicarea datei exacte a naşterii, asta deşi mai existau membri ai familiei care redobândiseră cetăţenia folosind aceeaşi genealogie. 

Daniela s-a dus la Arhiva Naţională şi ȋn baza registrelor depozitate la Arhivă a reuşit să identifice data exactă a naşterii străbunicii sale. Ca şi paranteză, Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie i-a dat termen 2 luni de zile pentru a aduce documentul respectiv, dupa ce i-a ţinut dosarul blocat nemotivat timp de 3 ani de zile. 

A redepus dosarul şi pe data de 22 noiembrie 2021 primeşte un răspuns că i s-a aprobat redobândirea cetăţeniei şi să trebuie să confirme dacă acceptă cetăţenia. Pare ciudat, dar dacă stai să te gândeşti că trecuseră 3 ani de la iniţierea procedurii, poate fi de ȋnţeles că priorităţile se mai pot schimba, la fel şi dorinţele şi percepţiile despre statul român. Mai ales când ai ocazia să vezi, să simţi cât de mult te respectă statul al cărui cetăţean ȋţi doreşti să devii.  

Daniela răspunde rapid că acceptă cetăţenia şi solicită programarea pentru depunerea jurământului. Alege Bucureştiul pentru depunerea jurământului, crezând că va fi programată mai rapid decât dacă ar fi optat pentru depunerea jurământului ȋn cadrul Ambasadei României la Chişinău. Se gândea că acolo este mai puţin personal şi au cereri mai multe.   

După ce trec alte şi alte luni primeşte răspuns. I se trimite un acord pe care trebuie să ȋl semneze şi să ȋl retrimită Autorităţii pentru Cetăţenie ca să poată face programarea pentru depunerea juramântului la Bucureşti. Retrimite scrisoarea cu acordul ataşat şi primeşte un nou răspuns cu data programarii. Când? Pe 27.02.2023, după 4 ani şi 8 luni de zile de aşteptare, cu o ȋncălcare a Legii cetăţeniei de “doar” 4 ani şi 3 luni de zile. 

Anul acesta, pe 18 ianuarie am depus o iniţiativă legislativă care prevede ca persoanele care aplică pentru procedura de redobândire a cetăţeniei şi nu primesc o soluţie într-un termen de un an de la depunerea dosarului, din motive neimputabile lor, să redobândească din oficiu cetăţenia română. 

Motivaţia şi argumentele mele le-am mai spus şi la depunerea proiectului de lege, pe scurt, vreau să ȋi ajut mai ales pe românii basarabeni să reintre şi cu acte ȋn rândul naţiunii române. Astăzi, deşi avem două entităţi statale diferite, şi de o parte şi de alta a Prutului găsim tot naţiunea română. Cu acte, doar ȋn jur de o treime din populaţia Basarabiei. Doritori, mult mai mulţi, dar le facem viaţa grea fără să ştim pentru ce. 

Dreptul la cetăţenia română este dat, ȋn primul rând, de dreptul sângelui/jus sanguinis.